Fiscul reaprinde lupta cu proprietatea privată

Impozitele pe imobile şi maşini au crescut deja. Ministrul Finanţelor crede însă că e loc de mai mult, dorind, în plus, să sancţioneze fiscal şi alte proprietăţi: bunurile celor foarte bogaţi şi terenurile agricole mici.

Dacă este prea mare, în mâinile celor îmbogăţiţi mai mult decât restul semenilor, trebuie nivelată prin impozite suplimentare, pe care statul să le redistribuie unde crede el mai bine. Dacă este prea mică, fărâmiţată în terenuri nerentabile, sabotează progresul agriculturii şi tot statul ar trebui să forţeze transferul în mâinile unora mai pricepuţi.

O astfel de abordare a Guvernului faţă de proprietatea privată rezultă din mai multe măsuri fiscale recent aplicate sau aflate în pregătire.

De tentaţia de a reînvia argumentele aduse în anii ‘40-‘50 pentru măsuri împotriva chiaburilor nu se fereşte nici guvernul PD-L, ai cărui reprezentanţi se prezintă în campanii electorale ca ultim-bastion de apărare a valorilor dreptei în faţa invaziei socialiste. Boc, Vlădescu, după Dej, bagă spaima în burgheji, dar nu din raţiuni ideologice ca înaintaşii.

Războiul fiscal cu averile mai mici sau mai mari nu mai are în faţă drapelul luptei de clasă, pentru că, paradoxal, statul actual pretinde că încurajează iniţiativa privată şi piaţa liberă, ci nevoia de a petici cât mai rapid bugetul public prost administrat cu impozite şi taxe pe care contribuabilii le pot evita mai greu. Un teren sau o casă sunt mai greu de ascuns decât veniturile sau profiturile, astfel încât primele măsuri fiscale se îndreaptă împotriva bunurilor deţinute de contribuabili.

Voi progres cu orice preţ!

Atacul fiscal nu vizează doar marile averi. O ţintă vor fi şi proprietăţile ţăranilor săraci, care au „vina" contrară, de a fi prea mici, ineficiente şi nefolositoare pentru ideea guvernamentală de progres agricol şi pentru bugetul de stat. „Terenurile agricole trebuie să fie impozitate la valoarea lor.

Avem foarte multe exploataţii agricole care nu sunt înregistrate, dar şi muncitori care nu sunt înregistraţi", a declarat ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, precizând că doreşte să transforme în contributori cele 1,5 milioane de oameni care lucrează în agricultură.

Pe lângă impozitarea terenurilor agricole la „adevărata lor valoare", Vlădescu crede că este necesară şi penalizarea suplimentară a proprietarilor care se pun în calea progresului, nelucrându-şi pământul: „susţin acest model de penalizare pentru cei care deţin terenuri agricole fără să le utilizeze". Sancţionarea celor care împiedică, prin pasivitate, modernizarea agriculturii se încadrează într-o viziune mai largă asupra satului: „Vreau o economie modernă, un sat în care ţăranul român să dispară din forma lui actuală. Vreau ca ţăranul român să fie în blugi".

Penalizările le-ar putea primi chiar din primăvară, potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, circa 4-500.000 de persoane care deţin peste 1,5 milioane de hectare necultivate. Potrivit lui Rădulescu, discuţiile pentru stabilirea cuantumului viitoarei taxe au început deja. În prezent, proprietarii de terenuri arabile în extravilan plătesc un impozit anual cuprins între 36 şi 43 de lei pe hectar, banii ajungând la bugetele locale.