IMOBILIARE:
Ultimul loc la suprafata, primul loc la randament
Revista
COTIDIANUL - 05.05.2004 |  |
Birourile bucurestene, cele mai profitabile din Europa Centrala
Piata
imobiliara de spatii comerciale din Bucuresti este destul de scazuta, a
declarat, ieri, Francisc Bodo, director general adjunct al societatii de
consultanta Ged Capital Development. Bodo a explicat situatia prin faptul ca
spatiile comerciale nu s-au dezvoltat in corelatie cu dezvoltarea de
ansamblu a agentilor economici.
Pe masura scaderii
ratelor dobanzilor bancare si in conditiile imbunatatirii riscului de tara
al Romaniei, piata spatiilor comerciale, spune Bodo, are perspective mai
bune. In ceea ce priveste investitiile in spatiile de birouri noi si
renovate la standarde internationale, Ioana Momiceanu, director general al
CB Richard Ellis Romania, a afirmat ca acestea, desi au inregistrat, anul
trecut, un nivel record (1,4 miliarde de euro), reprezinta doar o treime din
cele din Polonia si jumatate din cele din Cehia.
Dintre
capitalele din Europa Centrala si de Est (fara Viena si Moscova),
Bucurestiul are suprafata cea mai mica de birouri. In aceste conditii,
cererea depaseste oferta, capitala Romaniei ocupand primul loc la rata de
crestere a absorbtiei spatiului disponibil. De asemenea, Bucurestiul se
situeaza pe locul intai, conform Ioanei Momiceanu, la randamentul unei
investitii pe metru patrat de birou.
O cerere mai
mare decat oferta se inregistreaza si pe piata spatiilor industriale.
Constantin Banu, reprezentantul unei agentii imobiliare, a declarat ca, in
prezent, Bucurestiul detine un milion de metri patrati de depozite dinainte
de 1989, cea mai mare parte a acestora aflate intr-o stare deplorabila si
fara viitor.
Cat priveste
situatia spatiilor construite dupa 1990, nici aici realitatea nu e mai roz,
potrivit lui Banu. Acesta a deplans lipsa constructiilor disponibile mai
mari de 25.000 metri patrati, oferta in acest caz fiind egala cu zero.
Banu a precizat ca marea majoritate a spatiilor industriale sunt pozitionate
la limita orasului, nedepasind linia de centura. Or, in Occident, zonele
industriale incep de la limita orasului si se intind pe o raza de 30 km.
Cristian Matache |
