Piramide
otravite
ZIUA - 14 / 07 /2003 |  |
"Piramida caselor", noua "afacere" cu
locuinte in care este implicat Radu Opaina si care a explodat zilele trecute
in paginile ziarului ZIUA, nu este decat ultima (pana acum) dintr-un lung
sir de escrocherii semnalate de noi de-a lungul anilor.
 Istoria jocurilor de acest tip este extrem de bogata in Romania
post-decembrista, incepand cu Caritas, Philadelphia si Gerald si continuand
cu fondurile de investitii de tip SAFI, FNI. La vremea respectiva, ZIUA a
tras semnale de alarma foarte serioase asupra riscurilor reprezentate de
aceste sisteme piramidale atat pentru persoanele particulare cat si pentru
institutiile statului. Cu timpul, autoritatile au inceput sa se implice in
stoparea acestor fenomene care afecteaza un mare numar de cetateni. Astfel,
in decembrie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat un proiect de lege privind
organizarea si functionarea jocurilor de noroc, prin care jocurile de tip
piramidal, organizate pe banii depunatorilor si pe speranta acestora de a se
imbogati, erau interzise, organizatorii urmand sa fie pedepsiti cu
inchisoarea de la 6 luni la 5 ani (ZIUA, 30 decembrie 1997). Cu toate
acestea, sistemele piramidale au continuat sa-si gaseasca si dupa aceasta
data diverse forme de manifestare, mai mult sau mai putin abil disimulate.
Columna, un nou tip de escrocherie
La scurt timp dupa dezvaluirile din ZIUA privind "afacerea Bancorex", o noua
banca intra in vizorul nostru: Columna. La vremea respectiva (19 august
1997), Sorin Rosca Stanescu scria: "...imi propun sa mai trag o data, pe
masura puterilor mele, un semnal de alarma, si sa afirm ca, daca aceasta
cloaca nu este asanata imediat, autoritatile vor fi judecate, pe buna
dreptate, de zeci, sau poate chiar sute de mii de pagubiti. Vor exista
familii care-si vor pierde singurele economii, depuse la "Columna" atunci
cand, pentru a atrage fonduri printr-o reteta piramidala, fara nici o baza
reala, aceasta banca a oferit dobanzi disproportionat de mari fata de alte
institutii similare. Vor exista mii si mii de intreprinzatori mici si
mijlocii care se vor vedea ruinati peste noapte. Efectul "Columna" este un
atentat la siguranta cetateanului, la prezentul si viitorul paturii mijlocii
de oameni de afaceri, dar si un atentat asupra statului in sine. In esenta,
printr-un sistem ingenios, de tip mafiot, a fost construit un imperiu
financiar de carton, care si-a intins tentaculele si asupra economiei reale.
O banca particulara si un conglomerat tot particular de societati comerciale
si industrii a luat fiinta prin utilizarea si manevrarea frauduloasa a
banilor publici si a banilor cetatenilor".
Cosmeticonn a pagubit 6000 de timisoreni
La mai putin de un an dupa ce Guvernul Ciorbea interzisese jocurile tip
Caritas, o noua "ciuperca otravita" iese la iveala, de data asta de
dimensiuni ceva mai mici, la Timisoara, sub forma unei firme de cosmetice
(sic!): Cosmeticonn. De data aceasta, escrocheria avea actionariat
international (un polonez, un austriac si un roman) iar metoda pacalelii era
si mai rafinata: firma promitea un loc de munca la domiciliu cu castiguri
fabuloase pentru persoanele care achitau in avans un milion de lei drept
garantie si se apucau sa produca acasa anumite substante folosite -
chipurile - in industria cosmetica din Anglia. Bilantul? 6000 de timisoreni
pacaliti si 750.000 marci germane disparute din buzunarele oamenilor.
Lantul falimentelor bancare
Anul 1999 este ceva mai relaxat din punct de vedere al dezvaluirilor de
presa cu privire la jocurile piramidale, iar explicatia nu este departe:
pentru o vreme, piramidele de tip Caritas fusesera inlocuite de alte metode,
mai evoluate dar la fel de daunatoare. Mihaela Popescu scria, la vremea
respectiva, in ZIUA Bancara (7 iunie 1999): "...banci ca Dacia Felix si
Credit Bank au fost supuse dezastrului financiar din cauza acordarii unor
multiple credite neperformante. Presedintii bancilor au fost arestati,
bancile puse sub supraveghere si s-a declarat falimentul, dar depunatorii nu
au reusit sa-si mai recupereze economiile in totalitate. Nici bancile de
stat nu au scapat de dezastru: Banca Agricola si Bancorex-ul au suferit
enorm de "boala creditelor neperformante" (...) Suita a fost declansata de
Bancorex, fiind urmata de Banca Albina si BANKCOOP. In momentul de fata,
banci ca BIR, BCR, BCIT si Banca Unirea traiesc cu "sabia lui Damocles"
deasupra capului".
"Uraganul Bingo"
Urmeaza "uraganul Bingo", cum l-a numit Sorin Rosca Stanescu intr-un
editorial din februarie 2000: "Incepand de ieri, redactia ziarului Ziua a
pus sub supraveghere jocul Bingo. Cateva probe demonstreaza ca este necesara
si o investigatie. (...) Bingo s-a transformat in cel mai important sport
national. (...) De aceea, suntem constienti ca ne asumam un risc important.
Daca astfel cetateanul va fi mai protejat, atunci merita. (...) Uneori,
jocul Bingo se transforma in escrocherie. (...) Cititori ai ziarului ZIUA au
gasit, aruncate la gunoi, bilete de Bingo. Ele au fost platite de cetateni
care au incheiat, astfel, un contract cu Bingo Liberty. Conform
contractului, biletele trebuiau sa ajunga nu la gunoi, ci in urna. (...)
Asistam, asadar, in mod cert, la o frauda. (...) Vreau sa ma fac bine
inteles. Nu am inceput o campanie anti Bingo. Asemenea jocuri exista
pretutindeni in lume. (...) Tinta demersului nostru jurnalistic o reprezinta
doar ilegalitatea. (...) Daca fraudele Bingo au luat proportii, atunci un
joc de masa se poate transforma in uragan. El poate devasta societatea
romaneasca".
Smecherii cu actiuni si investitii
O luna dupa moartea - din fericire, pasnica - a isteriei Bingo televizate,
Razvan Savaliuc si Elena Tomulescu scot la iveala in paginile ZIUA un alt
scandal piramidal, de data aceasta cu actiuni: BSP Brokers SA. Sub
acoperirea unor activitati de tranzactionare legala de actiuni si cu
promisiunea unor castiguri rapide importante, firma convingea oameni cu bani
sa cumpere si sa vanda actiuni prin intermediul acesteia, actionarii
expatriind ilegal sume de bani de ordinul zecilor de miliarde de lei.
In septembrie 2000, dupa declansarea scandalului FNI, ZIUA publica o
concluzie a guvernatorului Mugur Isarescu: "FNI a functionat in ultima
perioada ca un fond de tip piramidal". Sute de tone de hartie tipografica
s-au alocat acestui subiect, deznodamantul pentru sutele de mii de
depunatori nefiind unul fericit nici pana astazi. Tot in septembrie 2000,
Raportul parlamentar asupra FNI, intocmit de comisia insarcinata cu
anchetarea prabusirii acestui Fond, confirma concluziile lui Isarescu: "FNI
a fost o frauda de proportii". La vremea respectiva, Sorin Rosca Stanescu
scria: "...escrocheria FNI (este - nn) de aceeasi sorginte si dupa acelasi
model al constructiei piramidale (...) a fost vorba de supralicitarea
castigului pentru atragerea unui numar cat mai mare de jucatori - cazul
Caritas - sau de investitori - SAFI si FNI. In momentul in care jocul de
intrajutorare s-a prabusit sau in momentul in care s-au prabusit cele doua
fonduri de investitii, majoritatea covarsitoare a celor prinsi in hora a
pierdut toate economiile. Naucitor. De pe o zi pe alta".
Mega-profitorii de la Megacaritas si sistemul rusesc
Octombrie 2000 nu mai este, din fericire, momentul "exploziei" unui nou tip
de joc piramidal, insa reporterul de investigatii Razvan Savaliuc readuce in
atentia publicului aceste escrocherii, reusind sa obtina si sa dea
publicitatii mai multe liste ale marilor profitori ai jocurilor de tip
Caritas Philadelphia si MEGACARITAS: magistrati, politisti, ofiteri SRI si
oameni politici din Arges si Dolj.
In luna mai 2001, la doar doua luni dupa ce se daduse sentinta in celebrul
proces Caritas, prin care patronul Ioan Stoica era condamnat la un an si 10
luni de inchisoare, din care mai avea de efectuat 16 zile, este randul unui
nou joc piramidal, "importat" din Republica Moldova sa incerce sa penetreze
Romania si, mai apoi, Bulgaria. ZIUA publica un semnal de alarma, citand
saptamanalul TopBUSINESS, si tentativa pare sa esueze ("ENERGY - un Caritas
rusesc", 15 mai 2001). De data aceasta, sistemul nu era foarte complicat din
punct de vedere financiar, insa metodele de "pregatire psihologica" a
victimelor erau duse pana aproape de perfectiune, sistemul de "convingere"
fiind extrem de bine elaborat.
Dynamic Club Elite - escrocherie cu reteta de marketing
Vara lui 2001 inseamna un nou joc piramidal, descoperit, de data aceasta la
Constanta, de reporterii ZIUA: "Clubul Dynamic Elite - Casa de Ajutor
Reciproc a Salariatilor". Sub aceasta denumire se ascundea, de fapt, "un
sistem atat de ingenios pus la punct incat foarte putini dintre cei
implicati s-au prins de inselatorie" (ZIUA, 23 iulie 2001). Escrocheria se
dorea o copie fidela a "retelelor multi-level marketing" si se adresa
investitorilor cu o cifra de afaceri medie, adunand de la victime mai mult
de un milion de dolari in primele trei luni de activitate.
In octombrie 2002, apare "O noua ticalosie piramidala: CAR-ul firmei IGO"
(ZIUA, 29 octombrie 2002, sub semnatura lui Dan Coste): o asa-zisa Casa de
Ajutor Reciproc aparuta la Oradea si extinsa incet-incet in toata tara
efectua operatiuni bancare fara a detine acest drept, pacalind oamenii ca-i
ajuta sa se "organizeze in mod eficient in vederea obtinerii de credite".
Aprilie 2003 este luna unei alte piramide: "EURO-CASSA". "Sub acoperirea
unor imprumuturi in euro pentru cumpararea de locuinte si autoturisme,
(firma EURO-CASSA - nn) percepe lunar bani de la romanii dornici" si care
"acorda firmei garantii imobiliare si se pun pe asteptat" (ZIUA, 15 aprilie
2003, articol semnat de Dan Coste). Si aici, smecheria se baza pe dorinta
unor cetateni de a obtine credite in euro pentru cumpararea unor bunuri.
Pentru a accede in sistem, respectivii trebuiau sa achite o taxa de
inscriere, apoi o taxa lunara si un comision, sa depuna o garantie
imobiliara si sa astepte ca solicitarea lor de imprumut sa fie "aprobata" de
conducerea firmei. Multiplele forme pe care l-au imbracat pana acum
sistemele piramidale, cel putin in Romania, reprezinta un indiciu
ingrijorator pentru viitor: metodele de escrocherie continua sa se
diversifice si sa se imbunatateasca, iar victimele nu lipsesc, nici ele.
Departament Sinteze |
