0-1134-d9c98d95f5c2b8ada8ab1d2d3db3e9b1.jpgMulţi români preferă să cumpere o locuinţă fără îmbunătăţiri pentru a o reamenaja ulterior după propriul gust sau după propriul buzunar. Cei care iau o astfel de decizie din raţionamente strict estetice au la dispoziţie un bugetde renovare ce porneşte de la câteva mii de euro şi poate ajunge până la câteva zeci de mii. Acesta este segmentul de populaţie care apelează cel mai adesea la designeri, ei fiind dispuşi să îşi aranjeze căminul în ton cu tendinţele internaţionale, indiferent cât de costisitoare ar fi acestea.

Cei care cumpără o locuinţă neîmbunătăţită din lipsă de bani, fiecare bănuţ contează. Ei aleg în general să îşi facă reparaţiile de unii singuri ori ajutaţi de rude sau prieteni. Nu apelează la meseriaşi decât în situaţii pe care le consideră de nerezolvat. Chiar dacă la finalizare casa va arată considerabil mai  bine decât la achiziţie, calitatea ei va fi una precară, deoarece toate modificările au fost făcute de persoane neavizate. Deci nu pot fi excluse erorile de execuţie.

În alte ţări ale lumii, renovarea de locuinţe este un adevărat business. În România nu se vorbeşte încă despre firme specializate în achiziţia de imobile şi revânzarea ulterioară a acestora.

Cel puţin pentru moment.

Preţurile tot mai ridicate ale locuinţelor îi determină pe foarte mulţi români să cumpere locuinţe fără îmbunătăţiri pentru a scuti astfel ceva bani. Teoretic, diferenţa dintre o casă modernizată şi una nerenovată este de circa 10-15 procente la achiziţie, însă reparaţiile ulterioare ar putea să îl coste pe noul proprietar cu mult mai mult decât a scutit iniţial.

Despre o casă se spune că nu se termină niciodată. Tot timpul se mai găseşte ceva de făcut, de modificat, de adăugat. O renovare minimalistă implică repararea şi vopsirea pereţilor, schimbarea ţevilor şi a instalaţiilor sanitare, a geamurilor, uşilor şi a podelelor. Evident că preţurile diferă în funcţie de calitatea materialelor folosite.

Dacă luăm produse de o calitate medie ajungem însă la un total de peste 8.000 de euro pentru un apartament de 50 de mp. Numai pentru schimbarea ferestrelor de lemn cu cele din termopan cheltuim cam 35% din buget. Deşi este una dintre cele mai costisitoare modificări pe care o facem într-o casă, ea este şi cea care şi-a pierdut şi cel mai mult din valoare în ultimii ani. Pentru cumpărători este aproape natural ca locuinţa pe care o cumpără să aibă geamuri termopan. Prin urmare, un apartament fără îmbunătăţiri cumpărat cu 80.000 de euro va valora după renovare cu aproape 10% mai mult, adică cam tot atât cât face un imobil deja îmbunătăţit. Timpul alocat şi munca depusă pentru modernizare pare astfel a nu se mai justifica când tragem linie şi vedem că am economisit doar câteva mii de euro.

Pentru cei care aleg să investească într-o casă veche tocmai pentru a-şi pune amprenta asupra ei nu se poate vorbi neapărat de o limitare de buget. Pentru ei calitatea este foarte importantă şi de aceea nu fac rabat de la produse şi materiale în tendinţe, care, în mod evident, sunt şi costisitoare. Timpul alocat şi echipele de muncitori şi designeri angrenate în operaţiunea de renovare nu sunt o problemă, deoarece contează cel mai mult produsul final. Persoanele cu bani privesc imobilele fără îmbunătăţiri ca pe nişte proiecte personale din care vor să scoată ce este mai bun.

În alte părţi ale lumii renovarea este privită ca pe o afacere. Locuinţele fără îmbunătăţiri sunt cumpărate şi reamenajate pentru a obţine un profit la revânzarea lor. În România un astfel de business nu s-a conturat încă, poate şi din pricina câştigurilor destul de mici ce se pot obţine în raport cu munca depusă.

Sursa

18 January 2008